Ziua Cucilor este cea mai importantă manifestare artistică populară a localităţii Brăneşti, manifestare care transformă satul într-un adevărat carnaval popular în aer liber. Obiceiul face parte din zestrea culturală locală, însă în ultimii ani suferă o diminuare accelerată, care va duce la pierderea treptată a obiceiului. Aşadar, autorităţile locale, şcoala şi membrii comunităţii au o importantă sarcină de a se implica în păstrarea şi continuitatea tradiţiilor locale, în acţiuni de stimulare a interesului pentru tradiţiiile şi obiceiurile satului în rândul tinerilor, pentru păstrarea nealterată a acestora şi transmiterea lor mai departe generaţiilor viiitoare.
De la an la an obiceiul Cucilor stârneşte tot mai mult interesul oamenilor de cultură, etnologilor, etnografilor, reprezentanţilor mass-media, ocazie prin care aceştia ne vizitează localitatea.
Sărbătorile de Lăsata Secului la Brăneşti-Ilfov
După sărbătorile de iarnă, odată cu începutul postului Sfintelor Paşti, (de Lăsata Secului de Brânză) la Brăneşti-Ilfov este un prilej de mare sărbătoare, pentru că în aceste zile are loc Împăcăciunea, Urălia şi Ziua Cucilor.
Împăcăciunea.
În duminica Lăsatului de Sec pentru Sfintele Paşti, familii tinere merg la rude şi la naşi cu “împăcăciunea”. Îşi împărţesc ouă fierte, dulciuri, fructe, cu lumânare aprinsă şi se cinstesc cu vin, având conştiinţa că s-au iertat. Explicaţia acestei împăcăciuni, chiar dacă mulţi nu o cunosc, este simplă şi are un caracter profund creştin. Intarea în Postul Paştelui trebuie făcută cu sufletul împăcat, eliberat de certurile şi duşmăniile apărute peste an. Duminică seara, în timp ce copiii organizează Urălia, obicei de iluminaţie, pe stradă sau la focul de Urălie, sătenii se cinstesc cu vin în virtutea împăcării, chiar dacă nu există motive pentru aceasta.
Urălia.
Întâlnit şi în alte localităţi, Urălia se desfăşoară în toate satele comunei Brăneşti. Copiii, după ce s-a înserat bine, aprind focuri şi fac urături cu glas tare, în cor, acompaniaţi de legăturile de acioaie (clopoţei dubli) ce vor fi folosite a doua zi de cuci.Urarea: Urălie! Urălie!, deseori este însoţită de dialoguri satirice care amendează moravurile sătenilor. Focul, simbol al purităţii şi al primenirii, al arderii resturilor iernii şi naşterii primăverii s-a făcut diferit de-a lungul timpului. "La sfârşitul secolului al XIX-lea se lega de cumpăna puţului câte o dihoniţă de păcură, o aprindeau şi lăsau găleata în puţ, ca astfel dihoniţa aprinsă să rămână suspendată în aer până se consumă"(Simion Florea-Marian). Prin anii 1950 se ţinea în mână căte o beldie lungă de 2 metri, la capătul căreia se legau fie cârpe înmuiate în păcură sau motorină, fie o tigvă pe care o aprindeau şi o plimbau pe deasupra capului strigând dialoguri batjocoritoare. După o vreme Urălia a început să se facă prin arderea snopilor de coceni iar astăzi se ard anvelope de cauciuc uzate, în număr mare, în funcţie de cum s-a îngrijit fiecare ceată de copii în a strînge materialul de ars, astfel că focul continuă mult după miezul nopţii, fumegând chiar şi a doua zi. În virtutea primenirii, în trecut cu acest prilej se ardeau şi o serie de acareturi, (lucruri vechi) care nu mai erau folosite, iar "femeile luau din cenuşa focului şi o puneau în coteţul găinilor pentru a face ouă mai de timpuriu"(Simion Florea-Marian).
Sărbătoarea cucilor
Luni, a doua zi de Lăsata Secului este ”Ziua Cucilor”, cea mai importantă manifestare artistică populară care transformă Brăneştiul într-un adevărat spectacol popular în aer liber. Jocul presupune mascarea tinerilor în cuci şi cucoaice şi lovirea sătenilor cu palma pe umăr pentru “alungarea răului” şi “pentru a avea sănătate ”. Personajele principale sunt:
Cucul - are un costum bărbătesc pe care şi-l confecţionează singur. Masca sa numită chip este de-a dreptul impresionantă, cu o cupolă mare, grea şi împodobită cu sute de flori viu colorate din hărtie creponată ca o sorcovă imensă, din care la spate atârnă zeci de plete din panglici de hârtie, lungi până la pământ, apoi obrăzarul cu nasul lung de care atârnă ciucuri sau clopoţei, cu pomeţii roșii, bine conturaţi şi barba din blăniţă de iepure. Pe mască sunt fixate oglinzi ce simbolizau astrele majore, soarele şi luna. Costumul este compus din straie ţărăneşti, prevăzut cu ştampile cruciforme roşii şi o centură de clopoţei mici şi rotunzi (lopci), aşezaţi în diagonală pe piept.
Cucoaicele - sunt tinerii îmbrăcaţi femeieşte, cu mască de carton pe faţă şi legaţi cu basma pe cap, care îşi procurau, în seara de urălie, rochiile de la fetele cu care aveau legături de dragoste. Sunt încinşi la mijloc cu o curea de acioi (centură de clopoţei mari şi dubli) şi poartă în mână pămătuful (un băţ şi o sfoară cu o opincă în capăt sau un material din cauciuc). Acompaniate de zgomotul asurzitor şi înfricoşător al acioaielor, cucoaicele sunt mai agresive, ele lovesc mai tare cunoscuţii şi prietenii pentru a avea sănătate tot anul. Astăzi, cucoaicele formează majoritatea covârşitoare a mascaţilor, însă în alaiul cucilor pot fi zărite şi alte personaje, din mitologia românească sau din viaţa cotidiană, tot mai numeroase fiind măştile moderne.
Există mai multe ipoteze referitoare la originea jocului.Unii etnografi, îl consideră un carnaval de origine tracă cu două variante, una nord dunăreană-jocul cucilor şi alta sud dunăreană-jocul kukerilor, între acestea petrecându-se influenţe reciproce din cauza mişcărilor de populaţii carpato-balcanice. Alţii sunt de părere că este de origine grecească, că jocul cucilor sau al kukerilor din Bulgaria se trage din antesteriile dionisiace (sărbătorile lui Dionysos), preluate de greci de la traci şi adaptate în mod diferit.Cucii şi Kukerii ar avea la origine jocul kuklei sau al omului travestit specific grecilor din Tracia. Academicianul etnograf Romulus Vulcănescu consideră cucii o manifestare legată de unele rituri pastorale şi agrare la traci peste care s-au suprapus elemente greceşti din antesteriile dionisiace şi elemente slave din procesiunile lui Cupalo(zeul bucuriei la slavi). Deşi există şi ipoteza unei variante româneşti, în Brăneşti jocul este pus pe seama bulgarilor veniţi în localitate începând cu sfârşitul sec. al XVIII-lea de prin părţile Silistrei şi Cadrilater, unde acest obicei se semnalează în forme asemănătoare.
Riturile şi semnificaţiile sunt deosebit de complexe însă ele nu mai sunt cunoscute de către membrii comunităţii.
- Riturile pastorale şi agrare erau simbolizate prin ieşitul cu plugul la arat, semănatul simbolic, păstorii cu capre, oi sau măgari şi semnificau începutul muncilor agricole.
- Ritul fecundităţii şi fertilităţii se regăseşte în elementele costumaţiei cucului, barba de ţap sau blana de iepure, ca semne ale virilităţii dionisiace sau lovirea tinerelor fete cu palma la “coapse” de către cuci ascunde aceeaşi semnificaţie.
- Renaşterea naturii, victoria primăverii asupra iernii şi începutul unui an nou (așa cum se celebra în trecut), simbolizate de inflorescenţa de pe măştile chip, o adevărată sorcovă capilară .
- Alungarea răului şi a spiritelor rele datorită sunetelor asurzitoare şi înfricoşătoare ce rezultau prin jocul centurilor de acioaie ale cucoaicelor.
- Mai târziu, ca măsură de prevenire a îmbolnăvirii de friguri, satul Brăneşti fiind situat între bălţi generatoare de malarie, jocul cucilor a căpătat un nou rit, care de altfel s-a generalizat, o lovitură dată uşor cu palma peste umăr care ţinea de sănătate tot anul.
Sărbătoarea cucilor adună comunitatea locală la un adevărat carnaval popular în aer liber şi o face să trăiască momente de veselie, amuzament şi destindere, însă în ultimii ani asistăm la o degradare și la pierderea treptată a obiceiului.
Autor: Marius-Ovidiu Sebe ©
Festivalul International "Surva", Pernik-Bulgaria, este cel mai mare festival al mascatilor traditionali din sud-estul Europei. La editia din 2010, au participat reprezentanti din 10 tari de pe doua continente. Romania, invitata pentru prima data la aceasta manifestare a fost reprezentata de grupul Cucilor din Branesti-Ilfov.Datorita prestatiei sale, grupul Cucilor din Branesti a fost invitat si la editia din 2012, din 28-30 ianuarie, dar vremea nefavorabila a facut imposibila prezenta noastra.
