Obiceiul cucilor este o tradiție veche, cu rădăcini precreștine, menționat la noi în țară în documente bisericești încă de prin secolele XVII (Viețile Sfinților scrise de Mitropolitul Dosoftei) și XVIII. Obiceiul se practică în Brănești de când se știe satul, însă în ultima vreme asităm la pierderea sa treptată. De aceea, doresc ca articolul de față să reprezinte un semnal de alarmă pentru toți cei care sunt nepăsători față de valorile și zestrea culturală locală.
I. CERCETARE.
Cucii din Brănești în atentia cercetătorilor. Și-au aplecat atenția prin studii asupra tradiției cucilor, fie tangențial sau mai detaliat, o serie de cercetători, de la renumiți academicieni și profesori etnologi, până la profesori din localitate și studenți la facultăți de profil). Iată și câteva exemple:
- Simion-Florea Marian – “Sărbătorile la români. Studiu etnografic”(1898)
- Romulus Vulcanescu- “Istoria teatrului în România”(1960); “Măștile populare”(1970).
- Gheorghe Vrabie - “Teatrul popular românesc” (1957).
- Mihai Pop – Obiceiuri tradiționale românești (1978)
- Pupezescu Spirea – Monografia Comunei Brăneşti (1978)
- Mihail Robea – Jocul cucilor din Brănești-Ilfov(1960, Interferențe)
- Cercetători ai Muzeului Național al Satului (Doina Işfănoni – studii de cercetare), Muzeul Tăranului Român, Facultatea de Litere-secția etnologie și folclor(Despina Naghi – Raport cercetare de teren: Cucii de la Brănești Ilfov)
I. II. PREOCUPARE/ PROMOVARE
1. 1. Profesorul Ioniță Petre din Brănești
- Pune în scenă, cu elevii săi, Alaiul Cucilor – prezentat în cadrul concursului național “Cântarea României”-1980
- Regizează primul scenariu filmat al obiceiului Cucilor-1990
- Colectează costumații și măști de cuci de la săteni și le donează Muzeului Țăranului Român (1991).
2. 2. Asociația Culturală Bulgară Sedeanka Brăneşti se înfiinţează în anul 1991, la inițiativa d-nei Popescu Elena, Popescu Aurel și prof. Ioniță Petre. Scopul principal: reînvierea obiceiurilor şi tradiţiilor de altădată. Printre activități subliniem: schimburile interculturale cu comunități din Bulgaria (Exemplu: mascaţii din Ivanovo-Ruse şi kukerii din Kalipetrovo-Silistra). In 1994 organizează primul concurs cu premii al costumațiilor tradiționale de cuci. In cea mai mare parte, activitatea A.C.B. Sedeanka a fost condusă de d-na Popescu Elena –președinte și dr. Stoiciu Florin – vicepreședinte. Activitatea asociației și-a încetat activitatea din anul 2008, odată cu pierderea sediului oferit de primăria Brănești. In anul 1997 cu sprijinul Comunității Bratstvo a Bulgarilor din Romania, publică o parte din lucrarea de licență a studentului Sebe Marius-Ovidiu, sub titulatura: Brănești-studiu istoric, etnic și etnografic volumul I, pentru că aborda și aspecte ale istorei etniei bulgare și ale obiceiurilor sale în comunitatea brăneștilor. Volumul II sub titulatura: Brănești-Folclor, volum II apare ulterior sub îngrijirea d-nei Popescu Elena.
3. 3. Sesiunile Cercului “Mihai Pop“- Facultatea de Litere. Anamaria Stănescu despre “Revitalizarea tradiţiei. La Cuci”: ”Ana este studentă la masteratul de Etnologie, Facultatea de Litere. La sesiunea cercului în care a fost prezentată tradiţia Cucilor, Ana a venit să descrie această practică culturală, odată ce ea a fost pe teren trei ani la rând”.
4. 4. Costumații și măști de cuci sunt prezente în expozițiile Muzeului Național al Satului și Muzeului Țăranului Român ca urmare a achizițiilor făcute de la locuitori din Brănești.
5. 5. Inițiativa noastră de a organiza un simpozion având ca temă tradiția cucilor este îmbrățișată de directorul Casei Corpului Didactic Ilfov , dl. Nică D. Lupu și din 2001 se organizează an de an în cadrul acestei instituții simpozionul “Folclor fără frontiere” . Personalități importante au răspuns de-a lungul timpului invitației la dezbatere într-un cadru organizat având ca temă tradiția în contextul evoluției societății. In anul 2009 simpozionul capătă un caracter interjudetean, prin participarea reprezentanților unor comunități din România unde se atestă tradiții similare (cucii din Dorobanțu și Mănăstirea, județul Călărași și din Lipnița județul Constanța).
6. Pe masură ce tradiția se diminua de la an la an, se reia din anul 2000 organizarea de concursuri pentru premierea costumațiilor tradiționale de cuci ca măsură de revitalizare a tradiției, cu toata ostilitatea, de multe ori chiar din partea autorităților locale.
7. Picturile Margaretei Sterian (Lupercalia în Brănești)
8. Un film documentar artistic despre reflectarea Carnavalului de la Brănești, cunoscut sub denumirea de "Cucii", în pictura Margaretei Sterian, intitulat: “Eterna bucuriee-i frumusețea” este premiat de A.C.I.N.- secțiunea film de artă la Festivalul Internațional de la Nisa din 1985 cu tema "Carnavalul - realitate și metaforă cinematografică". Filmul premiat, în regia lui Boris Ciobanu, este produs de studioul de film TVR în 1984, având o durată de 50 de minute.
III. EVOLUȚIE/TENDINȚE. De la an la an obiceiul se pierde treptat prin:
- Diminuarea amplorii obiceiului: după anii 90, numărul practicanților s-a redus constant, atât numeric, cât și temporal (altădată tradiția ținea de dimineață și până seara și participa întreaga comunitate, astăzi mascații apar după ora 15.00, iar numărul mascaților este extrem de redus).
- Degradarea obiceiului: în mare parte, costumaţiile şi măştile nu mai au nimic în comun cu specificul tradiţiei, iar manifestarea tinde să devină o formă de kitsch.
S-a constituit un grup organizat de Cuci, cu costumații și măști tradiționale, coordonat de prof. Marius-Ovidiu Sebe, care să conserve, să reprezinte și să promoveze forma specifică și tradițională a obiceiului. De la constituirea sa, din anul 2007, și până în prezent, Grupul de Datini și Obiceiuri Cucii din Brănești are deja un bogat palmares în prezentarea obiceiului la diferite festivaluri și evenimente:
1. Muzeul National al Satului “Dimitrie Gusti” Bucuresti: 2007, 2008, 2011
2. Festivalul Kukerilor de la Kalipetrovo-Bulgaria, 2007
3. Festivalul International al Mascatilor Surva, Pernik, Bulgaria, 2010
4. Festivalul International Kukerlandia Yambol si Stara Zagora, Bulgaria, 2011
5. Festivalul National al Traditiilor Populare –Complexul Muzeal ASTRA Sibiu, august 2011.
B.Preocupări pentru stimularea interesului pentru tradiție în rândul tinerilor/elevilor.
- Organizarea unor concursuri de costumații tradiționale de cuci în rândul elevilor cu scopul creșterii interesului pentru tradiție începând din 2010.
C. Preocupări pentru mediatizarea obiceiului.
1. în presă (ziare locale/naționale, reviste, s.a)
2. internet-filmulețe postate pe youtube: cucii din brănești
3. materiale promoționale: invitații, afise, calendare, trofee.
Obiceiul Cucilor face parte din zestrea culturală, din patrimoniul cultural local prin care comunitatea se identifică și se individualizează față de alte comunități. De aceea, revine sarcina autorităților și oamenilor de cultură de a se implica pentru conservarea TRADIȚIILOR si transmiterea lor mai departe generațiilor viitoare.
autor Marius-Ovidiu Sebe ©
